Istorie
Iulie 5, 2013
În 1848, Alexandru Mavrocordat a construit in Ţuţora ramasă o biserică din lemn ,care a ars in ultimul an al secolului al XIX-lea (1899).La aproximativ 200 de metri de biserica arsă,dupa 14 ani,(princesa-cum ii spun pina azi localnicii) principesa Olga Sturdza(27 septembrie1884-10 iulie1971) fiica altui Alexandru Mavrocordat(1844-1907) si a Luciei Cantacuzino-Pascanu, casatorita in 1908 cu Mihail Sturdza(nepotul domnitorului Mihail Sturdza), a donat pământ pentru noua biserică. În 1913 s-a
pus piatra de temelie si au inceput lucrările de construcţie la biserică, sub îndrumarea preotului Panaite Arhiri (14 aug.1857-30 iul.1927) şi s-au sfârşit dupa alţi 14 ani. Astfel, in 1927 , enoriaşii care au ridicat biserica prin efort propriu, s-au putut bucura pe deplin la sfinţirea sfântului lăcaş.
Ridicată doar din strădania credincioşilor , construcţia în suprafaţă de 201 metri pătraţi este din cărămidă, pe temelie de piatră, în formă treflată, cu turlă pe pronaos, fiind acoperită cu tablă albă.Acoperişul este piramidal.În naos sunt două bolţi semicirculare. Peste bolta de la intrare,se ridică turla,care în prima porţiune este pătrată,iar în regiunea clopotniţei,octogonală.
Cele cinci ferestre mari din biserică (4 în pronaos şi 1 în altar), cele patru ale clopotniţei,precum şi cele 2 uşi (la intrarea în pridvor şi în naos) sunt în arc bizantin.Catapeteasma,de provenienţă rusească,este din lemn de tei,sculptată artistic şi cu ornamente decorative între registre, pe pilaştri.A fost adusă în 1927 din Basarabia de la o biserică din satul Costuleni.
Accesul în cafas şi în clopotniţă se face din biserică pe o scară în spirală.Casa scării este în relief faţă de zidul normal, vizibilă în exterior spre sud ca o construcţie specială în acest sens.
Pridvorul,de dimensiuni reduse,se află spre apus având tavanul drept,iar pereţii (ca în întreaga biserică)fară decoraţiuni arhitecturale.
Părintele Teodor Andronovicia fost paroh la Ţuţora între cele două războaie mondiale.Era de origine din Basarabia.
Părintele Teodor Merişef a slujit aici între 1942-1975.El a făcut primele reparaţii imediat după război, când a refăcut turla bisericii, bolta altarului şi întreg acoperişul,deteriorate de bombardamentele armatei sovietice.Următoarele reparaţii s-au făcut în 1965.
Părintele Dumitru Popa a păstorit această parohie între 1975-1985.A fost rândul său să facă lucrări de reparaţii majore,în 1977,după cutremurul din 4 martie,când s-a consolidat fundaţia prin subzidire.
Părintele Toma Gradinaciuc (1985-1997) a făcut cele mai însemnate lucrări în această parohie,ce se păstrează până în prezent.În anul 1986 a fost construită casa parohială de lângă biserică, din cărămidă, fiind învelită cu tablă albă.Sfinţirea s-a făcut în anul 1987 de către părintele protopop Anton Frunză.
Lucrările ample de restaurare la biserică au avut loc între anii 1990-1994,după cutremurul din 1990,când s-a impus consolidarea din temelii.Cu această ocazie s-a schimbat şarpanta acoperişului,s-a executat faţada în praf de piatră, s-au executat geamurile şi uşa din confecţie metalică,s-a placat Sfânta Masă în marmură neagră de Cărară şi s-a executat pardoseala din marmură şi mosaic veneţian. Interiorul bisericii a îmbrăcat haină frumoasă a picturii (în tehnica Fresco) şi s-a restaurant catapeteasma de către pictorul ieşean Virgil Moraru. Cu ocazia acestor lucrări, s-a schimbat şi mobilierul din biserică, iconostasele şi strănile credincioşilor, fiind executate în stejar sculptat de către maestrul Cârcei Ioan cu ucenicii săi din satul Grumazeşti-Neamţ. Tot atunci s-a introdus încălzirea centrală pe lemne. Toate aceste lucrări făcute din jertfa credincioşilor au fost încununate de sfinţirea Sfintei Meseşi a Sfântului lăcaş care a avut loc pe 4 septembrie 1994 de către I.P.S. Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei,înconjurat de un sobor de peste 20 de preoţi şi diaconi.
Preotul Vasile Ciornovalic a primit cinstea de a sluji în aceste locuri,oferită de I.P.S. Daniel, începând cu 1 decembrie 1997. În primii ani s-au făcut lucrări de mici dimensiuni,cum ar fi:gardul din faţa bisericii din confecţie metalică,brâul la biserică din mozaic spălat,vopsirea tablei de pe acoperiş... În 2002 s-au primit 5 hectare de pământ (primele 5 hectare fiind primite în 1993),fiind prins acum în titlul de proprietate şi terenul intravilan unde se aflau biserica, casa parohială şi anexele, făcându-se intabularea în 12 mai 2010. Titlul primit pentru terenul intravilan a permis ca pe 15 martie 2009 să fie sfinţit locul unde a fost ridicată casa socială,cu mansardă în suprafaţa de 80 de metri pătraţi, plus terasă în suprafaţă de 40 de metri pătraţi.Terasa este formată din 8 bolţi byzantine sprijinite pe 7 stâlpi de susţinere,totul din beton armat. În 8 septembrie 2012 interiorul casei era complet terminat şi mobilat, deşi era folosit de aproape 2 ani (noiembrie 2010).
În octombrie 2010 s-au început lucrările de consolidare şi reparaţie la casa parohială, interior şi exterior,schimbându-se aproape toată tâmplăria, după ce s-a făcut subzidire. În 2011 s-a introdus apă curentă cu instalaţiile sanitare aferente la casa social şi cea parohială şi s-a schimbat în întregime sistemul de încălzire centrală la biserică, dar s-a introdus şi la casa parohială.
În 22 martie 2009 a avut loc slujba arhierească,săvârşită de P.S. Calinic Botoşăneanul, aducând multă bucurie în sufletele creştinilor prezenţi în număr mare. Atunci a vizitat şi şantierul, unde era pregătit cofragul pentru a turna a doua zi fundaţia la casa socială. O altă zi de imensă bucurie şi înaltă trăire duhovnicească, a fost ziua de 13 ianuarie 2013. Înalt Prea Sfinţitul Teofan, dorind să săvârşească o slujbă misionară într-o localitate unde nu a mai slujit, a fost aleasă parohia noastră de către P.C. părinte protopop Vilie Dorosinca, căruia îi aducem mulţumiri deosebite.Astfel Dumnezeu în marea Sa bunătate şi în continuă purtare de grijă, a rânduit să fie săvârşita Sfânta Liturghie chiar de către Întâistătătorul Bisericii din Moldova la începutul anului aniversar, când sărbătorim 100 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii noastre. Mulţime mare de credincioşi din cele trei localităţi ale comunei Tutora în frunte cu autorităţile locale, au venit pe un ger cumplit să fie părtaşi la slujba săvârşită de un sobor de şase preoţi şi trei diaconi în frunte cu blândul nostru mitropolit.
Alte fapte de cultură său moment istorice în legătură cu biserica nu se cunosc.
Casa parohială
Lângă biserică, pe locul unei magazii, în primavera anului 1996, sub îndrumarea părintelui Toma Gradinaciuc, au început lucrările la casa parohială. În suprafaţă de 135 metri pătraţi, a fost construită din cărămidă,fiind învelită în tablă albă .
În vara anului 1997 lucrările susţinute financiar şi executate de creştinii parohiei Ţuţora au fost încheiate, făcând astfel posibilă sfinţirea făcută de părintele protopop Anton Frunză.
În octombrie 2010 s-a făcut subzidirea la 60% din lungimea pereţilor exterior.
În vara anului 2011, s-a introdus apă curentă şi s-au făcut instalaţiile sanitare şi de încălzire centrală.
În iunie-iulie 2012 s-au consolidat și reparat zidurile exterioare, fiind schimbată 80% din tâmplăria casei.
S-a păstrat pe cât a fost posibil aspectul iniţial al construcţiei.
